Cyrene, Libya, na ɛwɔ hɔ

Wɔakyerɛw nsɛm yi wɔ Akuapem kasa mu

Cyrene ( /s aɪ ˈ r iː n i / sy-REE -nee ) anaa Kyrene ( /k aɪ ˈ r iː n i / ky-REE -nee ; Ancient Greek , Standard Arabic ), na ɛyɛ tete Helafo ne akyiri yi Romafo kurow a ɛbɛn nnɛyi Shahhat, Libya . Ná ɛyɛ Hela nkurow anum a wɔfrɛ no pentapoleis, a akyɛ na ɛho hia sen biara wɔ ɔmantam no mu. Ɛmaa Libya apuei fam too tete din Cyrenaica a akura mu de besi nnɛyi mmere yi mu. Tete Necropolis a ɛwɔ Kirene no bɛn hɔ . Ná obi a ɔhyehyɛɛ kurow no wɔ atetesɛm mu ne Battus a ɔyɛ Lacedemonian, ɛwom sɛ abusuabɔ pɔtee a ɛda kurow foforo no ne nkurow afoforo ntam no ama abakɔsɛm akyerɛwfo agye saa asɛm no ho kyim de. Titiriw no, wɔgye adwene a ɛne sɛ na Thera nkutoo ne "ɛna kurow" no ho akyinnye; na abusuabɔ a ɛda nkurow afoforo te sɛ Sparta [1] ne Samnium aguadifo [1] ntam no mu nna hɔ.[2]

Cyrene da bon bi a ɛso yɛ frɔmfrɔm mu wɔ Jebel Akhdar mmepɔw so. Wɔde asubura bi, Kyre, a Helafo hyiraa so maa Apolo, na ɛtoo kurow no. Ɛbɛyɛɛ Cyrenaicfo, nyansapɛ sukuu bi a agye din wɔ afeha a ɛto so anan A.Y.B., a Aristippus, Socrates suani bi de sii hɔ no tenabea.

History sesa

Kirene a wɔde sii hɔ sɛnea Herodotus kyerɛ no sesa

Ná Grinus, Aesanius a ɔyɛ Theras aseni ba, na ɔyɛ Thera supɔw so hene no akɔsra Delphi, na etuu no fo sɛ ɔnhyehyɛ kurow foforo wɔ Libya .

Mfe pii twaam a wɔamfa afotu no antom. Thera wui wɔ ɔpɛ a ɛyɛ hu mu, na na nnɔbae ne nnua no nyinaa asɛe. Theranfo no san somaa wɔn kɔɔ Delphi na wɔkaee wɔn sɛ ɔkae mfe pii a atwam ni sɛ ɔbɛtra Libya man mu, nanso saa bere yi de ɔkae pɔtee sɛ wɔbɛhyehyɛ atrae wɔ Cyrenaica asase so .

Felɔsɔfi sesa

Cyrene boaa Helafo adwene mu asetra, denam nyansapɛfo ne akontaabufo a wɔagye din so. Kirene Sukuu a wɔfrɛ no Cyrenaicfo, nyaa nkɔso wɔ ha sɛ Socrates sukuu ketewaa bi a Aristippus (ebia na ɔyɛ Socrates adamfo, ɛwom sɛ sɛnea kyerɛwtohɔ ahorow bi kyerɛ no na ɔyɛ Aristippus banana a ɔwɔ din koro no ara) na ɔhyehyɛɛ no. Franseni Neo-Epicurian nyansapɛfo Michel Onfray afrɛ Cyrene "nyansapɛ Atlantis" esiane hia kɛse a ɛho hia wɔ awo ne anigye abrabɔ pa a edi kan no mu nti.

Akyɛdeɛ sesa

Mprempren Cyrene yɛ beae a wotutu fam hwehwɛ tetefo nneɛma mu a ɛbɛn Shahhat akuraa a ɛwɔ Bayda apuei fam no ase . Nneɛma a ɛho hia kɛse no mu biako ne Apollo asɔrefie, a mfiase no wosii wɔ afeha a ɛto so 7 A.Y.B. Tete adan afoforo bi ne Demeter asɔrefie ne Zeus asɔredan a wɔantutu mu fa bi . Amusie kɛse bi wɔ hɔ a ɛbɛyɛ 10 kilomita a ɛda Kirene ne ne tete hyɛn gyinabea Apolonia ntam. Zeus Asɔredan a mfitiaseɛ no wɔsii wɔ afeha a ɛtɔ so nsia A.Y.B.[1] Efi 1982 no, ayɛ UNESCO Wiase Agyapade Beae .[3]

Nsɛm a wɔde gyinaa so sesa

  1. 1.0 1.1 1.2 {{cite web}}: Empty citation (help)
  2. Osborne, Robin (2009). Greece in the making, 1200-469 B.C. Routledge. ISBN 978-0-415-46991-3. OCLC 488610565.
  3. {{cite news}}: Empty citation (help)